?n ?ara noastr? se bucur? de profund respect nu numai oamenii remarcabili contemporani, dar ?i activi?tii progresi?ti din trecut, care au adus ?tiin?ei ?i culturii un mare prinos.
Printre oamenii celebri ai rubricii noastre numele medicului umanist Toma Corb? ocup? dup? merit un loc de onoare.
Dup? absolvirea ?n anul 1893 a facult??ii de medicin? de la Universitatea din Chiev, T. Corb? se ?ntoarce ?n ora?ul s?u natal unde ??i ?ncepe activitatea de medic- sanitar. ?n?eleg?nd foarte bine dependen?a direct? a bolilor de medicul cocial, T. Ciorb? a f?cut tot ce a fost cu putin?? pentru a ridica nivelul culturii sanitare a ora?ului, mai ales a cartierlor lui s?race, unde d?ntuiau diferite boli infec?ioase ?i de copii.
Meritul deosebit al lui T. Ciorb? const? ?n sfor??rile lui insistente, pe care depunia pentru a ob?ine deschiderea unui spital de boli infec?ioase. Numai energia nesecat? l-a ajutat pe vestitul medic s? organizeze un astfel de spital ?i s?-l ?nzestreze conform cerin?ilor timpului. ?nfrunt?nd mereu rezisten?a autorezisten?a auorit??ilor ?i a medicilor particulari, ?n m?nile c?rora se afla aproape toate asisten?a medical?, doctorul Ciorb? ob?inea cu mare greu aloc?ri pentru amenajaea spitalului ?i pentru medicamente, din care el le cump?ra pe acestea din urm? din propriile sale mijloace destul de lumitate.
Doctorul Toma Ciorb? tr?ia modest, nu lua de la s?raci plat? pentru ajutorul medical. Deseori el le d?dea pacien?ilor nevoia?i bani pentru medicamente, ?i ajuta cu lemne de foc, astfel u?ur?ndu-le ?ntruc?tva existen?a.
Toma Feodosevici pe bun? dreptate ?i-a c??tigat renumele de “doctor m?rinimos” ?n sensul deplin al no?iunii, deoarece el vedea ?n pacient omul c?ruia trebuia cu orice pre? s? i se dee ajutor medical, dar nici de cum o surs? de venituri. ?ns? nu numai prin acasta ?i-a c??tigat el reputa?ia. El a fost ?i un str?lucit medic-clinician, a c?rui experien?? ?i cuno?tin?e erau ?nalt apricieate nu numai de colejii s?i de la spital, dar ?i de medicii ora?ului Chisin?u ?i ai ?ntregului ?inut al Basarabiei. Toma Feodosievici era bine mai multe ori i s-a propus se lucreze. ?ns? el n-a vrut s?-?i p?r?seasc? ora?ul natal.
De-a lungul ve?ii sale zbucumate doctorul T. Ciorb? a adus o lupt? continu? pentru ?nlenirea soartei bolnavilor. ?i ce n-ar fi f?ut el: trata sau consulta bolnavi, organiza campanii de vacvinare sau ?inea conferin?e, ??i aducea aportul la deschiderea unor noi spitale sau preg?tea cadre medicale – toate le ?ndeplinea cu ?ndem?nare, bucuros de faptul, c? face un lucru necesar ?i de folos.
Drumul lui a fost anevoios. El a avut bucurii ?i nereu?ite, speran?e ?i necazuri, ?ns? ?ntotdeauna visul i-a fost lsat de viitorul luminos al poporului s?u.
?i viitorul acests a devenit realitate numai dup? realipirea Basarabiei la Rusia.
C?t nou aduce ?n via?a noastr? fiecare zi. C?te realiz?ri minunate avem noi ?n toate domeniile economiei na?ionale ?i ?n sfera culturii ! Dar cum s-a schimbat starea ocrotirii s?n?t??ii la noi ?n republic? ! Ast?zi ?n Moldova nu exist? nici o localitate, nici un col?i?or, unde n-ar exista institu?ii de tratament ?i profilaxie sau n-am avea lucr?tori medicali. La noi muncesc cu ?nsufle?ire mul?i medici- savan?i, func?ioneaz? diferite institu?ii de ?nv???m?nt medical, clinici de prima clas?. Dar au fost alte vremuri odinioar?. ?mi amintesc de anii dup? r?zboi: ruine, epidemii, mo?tenite de la regimul mo?ieresc-rom?n; ?mi amintesc cu groaz? de fe?ele chinuite, ?in minte bine aceste lucruri, pentu c? le-am v?zut cu ocii mei. Pentru c? eu am participat personal la lichidare consecin?elor sanitare ale r?zboiului.
?n scurt timp noi am licidat aceste consecin?e ?i am ob?inut o mare victorie ?n domeniul ocrotirii s?n?t??ii poporului moldovenes. ?i aceast? victorie a putut fi ob?inut? numai mul?umit? ajutorului efcient ?i neprecupe?it, pe care ne l-a acordat partidul, guvernul, toate popoarele sovetice fr??e?ti.
?n prezent, c?nd facem minunatul bilan? al luptei pentru acrotirea s?n?t??ii poporului, trebuie s? ne amintim ?i de veterinarii, care nu s?nt ast?zi cu noi, dar care au tr?it ?i au luptat cu jertfire de sine pentru combaterea bolilor ?n condi?ii grele ale realit??ii burgheze.Nu putem s?nu ne amintim ?i de concet??ianul nostruvestit –doctorul Toma Ciorb?.
Omul acesta, izolat ?n lumea burghez? plin? de nedreptate ?i violen??,asuprire na?ional? ?i exploatare, duce o lupt? neobosit? cu nenorocirea ?i bolile oamenilor simpli, muncea cu jertfire de sine ?i era foarte cinstit.Calita?ile ?nalte ale doctorului Ciorb? ne impun un ad?nc respect fa?? de el ?i fac ca numele lui s? se bucure deo mare populartate.
Cartea de fa??, stimate cititor, este un omagiu cuvenit b?rb??iei ?i umanismului acestui om.E un omagiu, meritat ?i de al?i activi?ti ?n medicin?, care ?n anii grei de r?sp?ndire axcesiv? a bolilor sociale ?i infec?ioas? ?i-au p?strat spiritul de ?ncredere ?n victoria ra?iunii omene?ti ?i au dus o lupt? eroic? pentru u?urarea suferin?ilor omene?ti.
?n catre s?nt glorificate numele acelor care au p?strat cu sfin?enie ?i a transmis genera?iei um?toare cele mai bune tradicii ale medicinii na?ionale ob?ite?ti.
Acast? carte este destinat? mun?ii ?i inimii tinerilor medici, viitorilor medici, care p??esc sau vor p??i ?n r?ndurile lupt?torilor pentru fericirea oamenilor muncii. Ea apeleaz? la con?tiin?a noastr? s? p?streze cu sfin?inie s? p?zeasc? cu fermitate prezentul ei ?i al nostru.
La 15 eanuarie 1864 ?n familia ?tabsc?pitanuli din regimentul de infanterie “Lublin” Feodosii Ivanovici Ciorb?, ?n v?rst? de treizeci ?i doi de ani, s-a n?scut primul copil.
Feodsii Ivanovici se n?scut ?i el ?n familia unui militar sadea – a ober-ofi?erului Ivan Ciorb?, b??tina? din judi?ul Ananev, fosta gubernie Herson,- ?i, desigur, porni pe urmele lui. ?n r?zboiul ruso-turic din anii 1853-1856 el era deja comandant iscusit. Petru distin?ie ?n lupt? el a fost decorat cu ordinul “Sf. Stanislav” ?i cu c?teva medalii de bronz.
Peste un an dup? c?s?torie, spre marea lui bucurie, Alexandra Sergheevna Zapolscaia-Unias, acum Ciorb?, ?-a ?scut un fecor, pe care l-au botezat ?n luna februarie la biserica “Sf. George” din Chi?in?u, d?ndu-i numele Toma ?n cinstea na?ului acestuia Toma Tomovic.
Feodosii Ivanovici ?i Alexandra Sergeevna au ?nceput s? duc? o via?? fericit?. La un an a ap?rut ?i al doilea feceor Egor, pe urm? Alexandra Sergheevna a n?scut ?nc? trei fiice: Zinovia (8 iulie 1866), Anastasia (28 iulie 1867) ?i Tatiana (20 octombrie 1870). ?i ?n sf?r?it, ?n ziua de 6 octombrie a anului 1873 se na?te ultimul feceor – Ion, viitor matematician ?i revolu?ionar.
?n anul 1868 Feodosii Ivanovici cu familia sa se stabile?te pentru totdeauna la Chi?in?u. Ceva mai t?rziu familia a str?ns cu greu o mic? sume de bani si a cump?rat o c?su?? ?i un lot de p?m?nt pe l?ng? ea ?n satul Gr?tie?ti, ?n apropierea ora?ului Chi?in?u ?i s-a mutaat acolo. ?ns? bani totuna nu aveau destui. Iat? de ce atunci c?nd a venit timpul ca Toma s? se duc? la ?coal?, a ap?rut ?ntrebarea: de unde de g?sit bani s?-l ?nve?e? I-a scos de la ispas Sidor Rocovski, o rud? dep?rtat?, asesor la colegiu. El n-avea copii ?i a hot?r?t s?-l ajute pe Toma s? fie dat la ?nv???tur? la liceul №1 de b?ie?i. Deacea S. Rocovscii a prezentat direc?iei liceului urm?torul angajament: “La cererea mea de la 22 iulie a anului 1875 despre ?nscrierea nepotului meu Toma Ciorb? la liceul din Chi?in?u, am onoarea s? anexez angajamentul meu de a-l asigura cu toate recuzitele ?colare ?i de a pl?ti regulat taxa pentru dreptul la ?nv??tur?. El va tr?i la mine ?n sectorul I alor. Chi?in?u, pe straa Caucazului, ?n casa doamnei Turjanscaia”.
Un rol deosebit ?n democratezarea procesului de ?nv???m?nt la liceu a jucat vestitul activist al ?nv???m?ntului public Chiril Petrovici Ianovschii, absolvent al Univerit??ii din Chiev, om progresist dup? concep?iile sale. Iat? ce spunea mai t?rziu unul din renumi?ii medici moldoveni M.B. Slu?chii ?n amintirile sale despre studiile f?cutela liceu ?n anii 60: “Scopul lui (despre C.P. Ianovschii – E.P.): principal era s? dezv?lue l noi cele mai bune instincte umane”. ?i mai departe: “Rejimul ?colar pe timpul lui Ianovschii afost uman la gradul superlativ. B?tea cu varga ?i carcera, silirea elevilor se stee ?n ginunchi erau excluse”
Deosebit de respendite era printre absolven?i profesia de medic. Iat? de ce din r?ndurile lor au contribuit la prosperarea medicinii noastre, au jucat un rol deosebit ?n dezvoltarea ?tiin?ei ?i ocrotirii s?n?t??ii.
Primii elevilor ani tat?l s?u ?l mai ajuta, ?l ajuta ?i unchiul Sidor; mai t?rziu nici ajutorul acesta nu-l mai primea. Dup? absolvirea clasei a treilea Toma era amenin?at s? fie exclus din liceu, fiindc? nu pl?tise taxa pentru studii. L-a salvat ?nt?mplarea. A murit renumitul negustor A. Cufli, care l?sase prin tetament 4000 ruble din veniturile sale pentru a fi ?mp?r?ite ca burs? la c??iva elevi s?raci.
Prin hot?rirea consiliului de tutel? ?i a colegului ?nv???torilor aceste burse au fost acordate fra?ilor Gheorghe ?i Luca Durdufi, Dumitru Gaponov ?i Toma Ciorb?. Acast? burs? era “colacul de slvare”, cu ajutorul c?ruia el a reu?it s? termine cu succes liceul ?i s?-?i continue studiile la universitate. Elevii men?iona?i mai sus continua s? primeasc? acast? burs? fiind deja studen?i.
Toma ?nv??a cu st?ruin??, citea mult, era harnic ?i insistent, sincer ?i principial. Calit??ile acestea au contribuit la crearea unei atitudini anumite fa?? de via?? ?i de obliga?iile sale. ?n anul 1877 via?a Chi?in?ului s-a ?nviorat. Aici au ?nceput s? soseasc? militari din avangarda armatei ruse. Tat?l lui Toma a hot?r?t s? fac? ?i el ceva deosebit, nec?t?nd la v?rst?: a dat cerere s? fie trecut din nou la serviciu ?n armata activ?.
?n ora? erau contonate c?teva spitale militare, conduse de doctorii ?n medicin? I.V.Einhorn, A.N.Radzevici, I.O.Noreico, S.I.Chenig?a?. medicul ?ef al spitalului de gubernie V.P.Tveordohlebov organiza vizite medicale sistematice ?n sec?ii cu participarea medicilor sosi?i din alte p?r?i.
Sosirea marilor savan?i ?i medici N.I.Pirogov, S.P.Botchin, N.V.Sclifosofschii, C.C.Raier la Chi?in?u a devinit un mare eviniment ?n via?a medical? a ora?ului.?
Timp de doi ani elevii liceului au urm?rit desf??urarea evenimentelor din Balcani.
?n anul 1885 ?ntr-un termen scurt de dou? s?pt?m?ni T.Ciorb? a sus?inut unsprezece examene ?i ?mpreun? cu al?i treisprezece colegi de liceu a primit atestat de maturitate.
Starea meterial? a familiei era foarte grea, mai ales c? trebuia de pl?tit ?i taxa pentru studiile fratelui mai mic Ion.Toma ar fi vrut s? ?nve?e mai departe, ?ns? totul depindea de aceea dac? i se acorda sau nu bursa din fondul lui A.Ciufli. dup? multe ?ov?eli colegiul pedagogic a hot?r?t, ?n s?r?it, s?-i acorde bursa. Problema unde s?-?i fac? studiile el o rezolvase din timp. Pe atunci deja func?iona calea ferat? Chi?in?u – Odesa, ?i el a hot?r?t s?-?i fac? studiile la facultatea de ?tiin?e naturale a Universit??ii din Novorosiisk. ?ns? toamna numele lui T.Ciorb? figura ?n listele studen?ilor facult??ii de medicin? a Universit??ii “Sf. Vladimir” din Chiev.
Alegerea Universit??ii din Chiev pentru continuarea studiilor de c?tre T.Ciorb? era legat?, probabil, de o tradi?ie veche, c?ci p?n? atunci ?n ora?ul de pe Nipru veneau mul?i originari din Moldova, care ??i f?ceau studiile la academia Chievo-Bra?caea.
Condi?iile igienice extrem de rele ale ora??lui contribuie la apari?ia epidemiilor. Au fost cazuri, c?nd cele trei clase inferioare aproape jum?toate din num?rul de elevi lipseau de la lec?ii s?pt?m?ni ?ntregi.
Via?a lui Toma aici, la universitate, se deosebea cu mult de via?a lui de la liceu.
Abea peste c?teva luni T. Ciorb? a ?nceput s? studieze ?n sensul deplin al cuv?ntului obiectele de medicin?. El ?nv??a cu pasiune, mai ales, c? avea a?a profesori, ?nc?t orice ?coal? medical? l-ar fi invidiat.
Toma c?uta s? nu lipseasc? nici de la o lec?ie interesant?, mici de la o conferin?? sau adunare studen?easc?.Dar continuarea studiilor a devenit mai grea: starea material? a lui Toma s-a ?nr?ut??it de tot.
Trebuie de reamintit c? pe atunci numai cinci-?ase procente din tot num?rul studen?ilor erau asigura?i cu burs?.
Mijloacele agonisite de Toma ?n timpul vacan?ei de var? ?n urma serviciului, pe care ?l f?cea el ?n diferite spitale de zemstv?, erau insuficiente pentru a acoperi cheltuelile de ?ntre?inere.Deaceea el a fost nevoit s?-?i ?ntrerup? studiile de c?teva ori.?i totu?i perseveren?a ?i r?bdarea, ajutorul prietenilor i-au permis s?-?i termine studiile ?i s? dee cu succes examenele de absolvire.C?nd i se ?m?na multa?teptata diplom? de gradul I, el era sigur, c?-?i va consacra via?a combaterii infec?iilor, c? inima ?i cuno?tin?ele sale apar?ineau poporului.
Sa terminat procesul de formare a t?n?rului Ciorb?. El se ?ntorce ?n ora?ul natal Chi?in?u cu inten?iea ferm? s? ?nceap? o lupt? grea ?i de lung? durat? pentru s?n?tatea oamenilor.
La sf?r?itul anului 1893 el a reu?it s? ob?in?o anumit? sum? de bani, cu care a cump?rat din Var?ovia dou? etuve model Iung, dintre care una a fost l?sat? pentru nevoile ora?ului, iar a doua a fost trimis? ?n jude?ul Orhei, unde ap?ruser? cazuri de holer?.
Cu toate greut??ile, doctorul T.Ciorb? a reu?it s? rezolve aceste probleme ?n doi ani.
?n anul 1896 ?n fa?a mul?imii, adunate la marginea dinspre Buiucani a ora?ului, a fost inaugurat spitalul pentru infec?io?i. Acest spital era construit dup? proectul ?i sub conducerea doctorului T. Ciorb?. Cinci foi?oare separate, situate la o distan?? anumit? unul de altul, morga ?i alte cl?diri aucziliare, f?cute frumos din piatr? ?i acoperite cu ?igl? ro?ie, d?deau spitalului un aspect ?nc?nt?tor pe fondul verde?ii.
T. Ciorb? devine medic-?ef al spitalului, medic-curant, bacteriolog prosector, econom, pedagog pentru tinerii lucr?tori medicali,tat? bun pentru to?i bolnavii. Pe atunci doctorul T. Ciorb? devine deja om renumit, cunoscut de to?i de la mic ?i p?n? la mare.?n sf?r?it, a devenit o realitate visul lui despre aceea c? “combaterea eficient? a epidemiilor va fi posibil? numai atunci c?nd va fi unit? ac?iunea a dou? organiza?ii diferite –curativ? ?i sanitar? ...”.